Poezii

Pe o petala de soare,
Un zambet gingas apare,
Un zambet de primavara,
Ce sufletu-ti infioara.

– 27 februarie 2008 –

Viata-i un covor de flori
Ce se-ntinde peste nori,
Si se duce vrand-nevrand
Peste-a omului gand.

– noiembrie 2007 –

Pe o vale sclipitoare
Cu flori fine de la soare,
Cu miros de iasomie,
Si cu gandul spre campie.

Sta intins, cu ochi-n soare,
O printesa calatoare,
Ce cu gandul sau terestru,
Ingana, versuri dupa versuri.

Cate-un vers de toamna sura,
Apoi unul de iubire,
Cate-un vers de primavara,
Apoi altul ce spre seara.

Mamele il spun cu dor,
Fiilor ratacitori
Ce prin lume au plecat,
Si de viata au uitat.

Dupa care se opreste,
Inchide ochii, si zambeste,
Si cu murmur de albina,
Mai ingana doar un vers.

Unul simplu de iubire
Ce aduce bucurie,
Totodata si tristete,
Lasandu-i sufletul rece.

- 1 februarie 2008 -

In zbor spre paradis
Cand te-am gasit, pe tine,
Lumina s-a aprins
Pe fiecare zare.

Era asa frumos
Sa crezi in tot ce zboara,
Sa te inalti in sus,
In vremi, de-odinioara.

Sa tot privesti la stele,
Cu mana sa le-atingi,
Sa simti si adierea
Furtunii de nisip.

La primul fulg de nea,
Ce iarna prevesteste,
Sa simti sarutul dulce,
Si-atingerea divina.

Sa zbori spre paradis,
Lumina sa atingi,
Iar viata sa insemne,
Un vis pierdut in munti.

– 18 decembrie 2007 –

Intr-un loc uitat de lume
Unde Soarele-i stapan,
Se inalta mandru, falnic,
Un mirific castel.

In a lui ferestre-nchise,
Si uitate, parca de lume,
Un copil tot priveste,
Peste-ntinderea pustie.

A lui suflet e departe
Pe taramul fermecat,
Unde in a sa joaca
Iubirea a descifrat.

E un loc plin de campii,
Flori marunte, iasaomie,
Paduri dese, luminate
Doar de flacara iubirii.

Unde ziduri nu exista,
Nici castele, nici tristete,
Ci exista doar iubire
Pentru a sa mica printesa.

O iubire ce-i inalta
Al sau suflet inspre cer,
Si-i ofera pentr-o clipa
Aripile unui inger.

Dar un fulger ce coboara,
Peste-a zidului castel,
Inima pe loc ii sfarma
Si-i mai pune-un lacatel.

– 16 Noembrie 2007 –

Of tu calator prin lume,
Ce iubirea tu oferi,
De-mpaci Soarele si Luna
Cu al tau mers stingher.

Cu a ta mare iubire
Crizantema de atingi,
Ofilesti gingasa floare
In a tale maini fierbinti.

Gandul tau de bunastare,
Ce in jur tu il oferi,
Strica masa copioasa
Batranului trecator.

Ochii tai ce stralucesc
La lumini de felinar,
Ard totul in fata lor,
Si in urma-i numai jar.

Inima din piept, ce-ti bate,
Mii de inimi va distruge,
Nu din ura sau manie,
Ci din dragoste prea pura.

Domoleste al tau foc
Ce in inima il ai,
Iar in loc de foc si jar
Rasari-vor flori de Mai.

– 14 Noembrie 2007 –

Pe crizantema viselor
Eu azi am coborat,
Si din mormantul meu de flori,
Indata m-am trezit.

Un pas spre altul am facut,
Cu inima, batand,
Tot inspre cerul insorit
Privirea ridicand.

Acolo printre mii de stele,
Un chip gingas, eu am zarit,
Ce in al sau suflet de stele
Iubirea toata-a plamadit.

Of inger, cu a ta lumina,
Cararea tu mi-ai luminat,
Si cu-ale tale dulce raze
Sufletul mi-ai imbarbatat.

Departe sunt de tine-acum
Si sufletul meu plange,
Nici vorba mea, si-al meu suspin
Sufletul nu-ti atinge.

O zi de-as mai avea, de stat
In lumea asta mica,
Eu pan-la tine as zidi,
Din tot nisipul marii.

Un drum ce sa ma duca sus,
In inima-ti de stele,
Sa pot simti cu-adevarat
Iubirea ce o-nconjoara.

– 8 Noembrie 2007 –

Tu inger ce imi zbori prin gand,
Si mi-ai furat destinul,
Intoarcete incet, cantand
Ca sa-mi inec suspinul.

Trecut o zi, trecut-a doua,
Si gandu-i tot la tine,
Si un ocean de stele plin,
Ma tot despart de tine.

Si am sa iau cate o stea
S-o dau acum deoparte,
Pana ce-n cale nu va sta
Nimic sa ne desparta.

Of inger, ce cu-al tau suras,
Lumina imi oferi,
Ridica-ma de jos in sus,
Sa fiu cu tine-n cer.

Tu sufletul sa mi-l alini
Cu-a ta mangaiere,
Si cu-ale tale buze dulci
Sa ma ridici la stele.

– 1 Noembrie 2007 –

La 9 ani, de la-nceput,
Ma uit in jurul meu,
Aceleasi chipuri, in orizont,
Ce ma privesc mereu.

Ma uit, si nu-mi vine sa cred,
Cum dupa atata timp
De mers prin lume, colindand,
Si admirand frumosul.

Sa ma intreb zi de zi,
Cand ma uit la oglinda:
“Inca un strain in calea mea,
Cine mai e acesta ?”

Intr-un tarziu dezmeticit,
Pasind lin spre lume,
Zarind aceleasi chipuri,
Pe care de decenii.

Nici vant, nici apa,
Chiar nici timpul,
Nu le-a miscat din loc
Ma face-ntruna sa ma-ntreb,

Oare ai mei ochi nu mai observa
Ca lumea s-a schimbat,
Ca eu defapt nici nu exist,
In a lumii palat.

– 3 octombrie 2007 –

Un bujor si-o garofita,
Le zari pe poenita,
Murmurand cu glas usor
De al primaverii dor.

-”Draga sora, surioara,
Te zari pe tine iara,
Mai frumoasa si mai creata
Decat ieri de dimineata.

Pe a ta petala fina,
Imbaiata in lumina,
Vizitata de albine,
Si udata-n nopti senine.

Se zari usor si tandru,
Parca ascunsa in neandru,
Un mic strop de primavara
Ce ma fericira iara.

Ma simtii din nou boboc,
Ce se bucura pe loc,
Cand zarea o randunica
Ce plutea in zarea-ntinsa.”

-”Ale tale vorbe dulci,
Ma incanta ca atunci,
Cand sub rasarit de luna
Ne priveam intaia oara.

Iar acum in toi de vara,
Tu stai ca odinioara,
Tot privind inspre trecut
Ca spre un nou inceput.”

– 10 iulie 2007 –